ALSACIANUL ALB

REQUIEM OF THE WOLF
BINE ATI VENIT !
Cand m-am apucat de acest blog, nu mi-am dat seama de cat de complicat va fi, sa expun traditia strabunilor nostrii, de cate "piese" dispun si cate altele lipsesc, (sau mai bine zis) "au disparut de-a lungul anilor... Din pacate, nu ne putem rezuma decat pe putine studii scrise: Herodot in "Istorii", Strabon in "Geografia" sa si inca cativa... Dar si aceste marturii pot fi "intoarse din condei"! Singurele marturii stiintifice, pot fi gasite in piesele arheologice gasite si ramase in patrimoniu, iar in rest pentru un "neprofesionist in ale istoriei", sunt simpe ipoteze. De aceea, am preferat sa aleg aceasta forma, si sa prezint pe acest blog, pareri profesioniste, dovezi arheologice si de alta natura, ce au fost descoperite, sau vor fi descoperite de acum incolo! Totodata, am prezentat, cateva site-uri si bloguri , ce mi se par interesante... Vizionare placuta!
sâmbătă, 27 februarie 2010
Ulpia Traiana Sarmisegetuza
Ulpia Traiana Sarmizegetusa (PE Numele sau complet Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa) A fost capitala Daciei Romane, situată la o distanţă de 40 de km de Sarmizegetusa Regia, Capitala Daciei. Ruinele oraşului antic constituie azi Obiectul unui Localitatea arheologic complex în Sarmizegetusei, judeţul Hunedoara.
Dacă vechea capitală a Daciei preromane se situa în Munţii Orăştiei la o altitudine de 1.200 m, Sarmizegetusa Romană era amplasată pe un teren aproape şes, în bazinul Haţegului, la cota 531 m. Oraşul se afla la aproximativ 8 km depărtare de trecătoarea care face legătura între Banat şi Transilvania şi care purta în antichitate numele de Tapae, astăzi "Porţile de Fier ale Transilvaniei".
Autor dalilacecile
Sarmisegetuza Regia
Sarmizegetusa Regia (= cea regească), situată în satul Grădiştea Muncelului, judeţul Hunedoara, a fost capitala Daciei preromane.Numele ar putea fi unul dacic, dar a fost păstrat doar în variate forme fonetice ale limbilor greacă şi latină.
Cetatea dacică Sarmizegetusa Regia a fost inclusă pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO.
Autor dalilacecile
Despre religia Geto-dacilor din antichitate
Este un clip general de prezentare. Nota: A trebuit sa schimb melodia initiala (Zamfir) din motive de copyright
Herodot spune ca Zalmoxis a calatorit in Egypt si ca trait inainte de Pitagora Caracterul ctonic este specific civilizatiilor pre-IE. Am numit totusi doctrina lui Pitagoreana pentru a explica in cat mai putine cuvinte ce fel de doctrina era si legatura cu druizii si esenii. Monoteismul religiei Dacilor este sustinut de S.Paliga, Parvan, J. Coman .Pettazzon, E.Rohde (pana la ocuparea Daciei) Altii considera ca era caracterizata de henoteism Altii spun ca era politeistica In antichitate numai Herodot a mentionat numele Gebeleizis (in manuscrisele lui apare si forma Beleizis)
Diodorus Siculus (sec 1 e.n.) a mentionat de Zeita Hestia si Zalmoxis vorbind despre cei care au dat legile initiate in Egipt Hestia a facut parte din prima generatie de zei din Olimp Nu numai Jordanes (sec 6 e.n.) dar si Iamblicus (sec 3 en) vorbeste de legile SCRISE date de Zalmoxis respectiv Deceneu
Autor Brulallis
Balada Lupului Alb
Feciori din daca mama
Pribegi ca doua canturi,
Trecand din vama-n vama,
Sub palmuiri de vanturi,
Mai blanzi ca o poveste
Din care-i lipsa vina,
Ne-au zamislit din Creste
Si ne-a spalat Lumina.
Spalati de ploi si moine,
Curati ca doua schituri,
Ne-au botezat in doine
Si ne-au sfintit in mituri.
Mai plansi ca doua lacrimi,
Cuminti ca doua stele,
Noi dezlegam de patimi
Si descantam de jele.
Din tample ningem vise,
Din Inima dureri,
Sperantele nezise
La porti de Invieri.
Ne-am imbracat in soarta
Cumpliti ca o osanda,
La daca noastra poarta,
Ca lupii, stand la panda.
Vom insera cu anul
Si-om deveni pamanturi.
Ne-o tine minte neamul
Frumosi ca doua canturi.
Ne vom zidi-n Credinta,
In bolta Casei noastre,
Vom ninge cu vointa
Si vom ploua cu astre.
Vom asfinti cu veacul
Si-om deveni zapada.
Ne-o pomeni saracul
In planset de balada...
Ne-o creste foc din Suflet,
Ne-or plange-n palme macii,
Cand ne-om opri din umblet,
Feciori ai Sfintei Dacii...
Pribegi ca doua canturi,
Trecand din vama-n vama,
Sub palmuiri de vanturi,
Mai blanzi ca o poveste
Din care-i lipsa vina,
Ne-au zamislit din Creste
Si ne-a spalat Lumina.
Spalati de ploi si moine,
Curati ca doua schituri,
Ne-au botezat in doine
Si ne-au sfintit in mituri.
Mai plansi ca doua lacrimi,
Cuminti ca doua stele,
Noi dezlegam de patimi
Si descantam de jele.
Din tample ningem vise,
Din Inima dureri,
Sperantele nezise
La porti de Invieri.
Ne-am imbracat in soarta
Cumpliti ca o osanda,
La daca noastra poarta,
Ca lupii, stand la panda.
Vom insera cu anul
Si-om deveni pamanturi.
Ne-o tine minte neamul
Frumosi ca doua canturi.
Ne vom zidi-n Credinta,
In bolta Casei noastre,
Vom ninge cu vointa
Si vom ploua cu astre.
Vom asfinti cu veacul
Si-om deveni zapada.
Ne-o pomeni saracul
In planset de balada...
Ne-o creste foc din Suflet,
Ne-or plange-n palme macii,
Cand ne-om opri din umblet,
Feciori ai Sfintei Dacii...
joi, 25 februarie 2010
Abonați-vă la:
Postări (Atom)